ATENTIE

Acest site nu va mai continua pana pe data de 20-V_08

POezie dea lui Vasile Alecsandri

B: Doina, doiniţă!
De-aş avea o puiculiţă,
Cu flori galbene-n cosiţă,
Cu flori roşii pe guriţă!

De-aş avea o mândrulică
Cu-ochişori de porumbică
Şi cu suflet de voinică!

De-aş avea o bălăioară
Naltă, veselă, uşoară,
Ca un pui de căprioară!

Face-m-aş privighetoare
De-aş cânta noaptea-n răcoare
Doina cea dezmierdătoare!

Doina, doinitâ!
De-aş avea o puşculiţâ
Şi trei glonp în punguliţâ
Ş-o sorioară de bărdiţă!

De-aş avea, pe gândul meu,
Un cal aprig ca un leu,
Negru ca păcatul greu!

De-aş avea vro şapte fraţi,
Toţi ca mine de bărbaţi
Şi pe zmei încălecaţi!

Face-m-aş un vultur mare,
De-aş cânta ziua, la soare,
Doina cea de răzbunare!

Doina, doiniţă!
Şi i-aş zice: "Mândruliţă,
Mă jur p-astâ cruciuliţâ
Să te ţin ca un bădiţă!"

Şi i-aş zice: "Voinicele,
Să te-ntreci cu rândunele
Peste dealuri şi vâlcele!"

Şi le-aş zice: "Şapte fraţi,
Faceţi cruce şi juraţi
Vii în veci să nu vă daţi!"

Hai, copii, cu voinicie,
Să scăpăm biata moşie
De păgâni şi de robie!

C:viata lui Ion creanga

Născut
	1 martie 1837
	Humuleşti, judeţul Neamţului
Decedat
	31 decembrie 1889
	Iaşi

Tabel cronologic
	1837 1 martie S-a născut, după cum a mărturisit într-o schiţă de autobiografie, Ion Creangă ,în satul Humuleşti, judeţul Neamţului, Plasa de Sus, din părinţi români: Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti şi soţia sa Smaranda.
	1839 10 iunie Data naşterii lui Ion Creangă după metrica satului Humuleşti.
	1846 Septembrie Ion Creangă începe cursul primar în satul natal, la şcoala înfiinţată de preotul Ion Humulescu (Nemţeanu) cu dascălul Vasile a Ilioaiei (Vasilcăi).
	1848 Ion Creangă trece la şcoala învăţătorului Neculai Nanu din Broşteni.
	1853 Creangă termină clasa a treia primară la şcoala publică de la Târgul Neamţ, avându-1 ca profesor pe Isaia Teodorescu ("popa Duhu").
	1854 Creangă, numit acum Ion Ştefănescu, termină clasa a patra, şi toamna se înscrie la şcoala de catiheţi din Fălticeni ("fabrica de popi").
	1855 6 noiembrie Ion Creangă este admis în anul al II-lea la seminarul din Socola.
	1858 Ion Creangă absolveşte cursul inferior al seminarului.
	1859 5 noiembrie Poporăni de la biserica Patruzeci de sfinţi din Iaşi dau mărturie lui Ion Creangă spre a fi hirotonisit preot.
	1860 26 octombrie Îl găsim înscris ca student în anul I la Facultatea de teologie din Iaşi.
	1864 Absolvind un an de studiu la Institutul normal vasilian, Creangă se înscrie la concursul pentru ocuparea postului vacant de institutor la secţiunea a II-a a clasei întâi de la şcoala primară vasiliană Trei Ierarhi. La 13 noiembrie primea decretul de numire în post.
	1865 10 ianuarie Ion Creangă îşi începe activitatea de institutor.
	1868 În august apare Metoda nouă de scriere şi citire pentru uzul clasei I primare de Ion Creangă, C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu şi A. Simionescu.
	1870 20 octombrie Creangă este mutat la Şcoala sucursală primară de băieţi nr. l din Iaşi (mahalaua Sărărie).
	1871 Dat în judecata consistoriului, în septembrie, pentru conduita sa, e oprit de la "lucrarea diaconiei" "până va da probe de îndreptare". Era învinuit de a fi mers la teatru, de a fi tras cu puşca asupra bisericii, de a trăi mai mulţi ani despărţit de soţie şi de a se fi tuns. Apare Învăţătorul copiilor - carte de citit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove şi buchi, cuprinzând învăţături morale şi instructive de C. Grigorescu, I. Creangă şi V. Răceanu.
	1872 Apare a doua ediţie a Învăţătorului copiilor.
	1874 Apare ediţia a III-a a Învăţătorului copiilor.
	1875 Numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice din IaŞi, Mihai Eminescu face cunoştinţă cu Ion Creangă. Introdus de Mihai Eminescu la "Junimea", Ion Creangă publică în "Convorbiri literare" Soacra cu trei nurori (1 octombrie) şi Capra cu trei iezi (decembrie).
	1876 Apare Povăţuitoriu la citire prin scriere după sistema fonetică de Gh. Ienăchescu şi Ion Creangă, iar în "Convorbiri literare" - poveştile Punguţa cu doi bani (1 ianuarie), Dănilă Prepeleac (1 martie) şi Povestea porcului (1 iunie).
	1877 Creangă tipăreşte întâi în broşură, apoi în "Convorbiri literare" nuvela Moş Nichifor Coţcariul. În revistă apar Povestea lui Stan Păţitul (1 aprilie) şi Fata babei şi fata moşneagului (septembrie).
	1878 Apar în "Convorbiri literare" Ivan Turbinca (1 aprilie), Povestea lui Harap-Alb (1 august), Povestea unui om leneş (octombrie).
	1879 Apare Geografia judeţului Iaşi de V. Răceanu, Gh. Ienăchescu şi Ion Creangă.
	1880 În "Albumul macedo-român" apare anecdota Moş Ion Roată şi Unirea.
	1881 În "Convorbiri literare" apare prima parte a Amintirilor din copilărie. În aprilie apare partea a doua a Amintirilor. În "Convorbiri literare" (1 noiembrie) vede lumina tiparului nuvela Popa Duhu.
	1882 În "Convorbiri literare" se publică partea a treia a Amintirilor din copilărie.
	1883 Ion Creangă dă publicităţii nuvelele Cinci pâini şi Moş Ion Roată şi vodă Cuza.
	1888 Creangă citeşte în Cercul literar al lui Beldiceanu ultima parte a Amintirilor din copilărie.
	1889 31 decembrie În urma unui atac de epilepsie, Ion Creangă se stinge din viaţă.
	1890 2 ianuarie Ion Creangă este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iaşi. Apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. I, cuprinzând Poveştile şi Moş Nichifor Coţcariul.
	1892 Apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. II, cuprinzând Amintiri din copilărie, Popa Duhu, Cinci pâini, Moş Ion Roată şi Unirea, Moş Ion Roată şi Cuza-vodă, Poezii poporane, Poezii proprii, Cuvinte, rostiri.

B:viata lu Vasile Alecsandri

Născut
	21 iulie 1821
	Bacău
Decedat
	22 august 1890
	Mircesti, judetul Iasi

Tabel cronologic
	1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel de-al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascută Cozoni, în orasul Bacău. Curând familia viitorului scriitor se mută la Iasi. (Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi născut în 1819 sau chiar în 1818.)
	1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dascălul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.
	1828-1834 Viitorul scriitor îsi continuă învătătura în pensionul lui Victor Cuenim, deschis în 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatăl său cumpărase mosia.
	1834-1839 Împreună cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri îsi face studiile la Paris. După trecerea bacalaureatului literar se pregăteste să intre la medicină, dar abandonează. Urmează cursurile facultatii de drept, însă după câteva luni renuntă. Tatal său l-ar fi vrut inginer, dar îi lipsea bacalaureatul în stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedică literaturii, scriind primele versuri în limba franceză, între care poemul Zunarilla.
	1839 În drum spre Patrie, Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie prin Italia. Vizitează Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din această călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.
	1840 În revista "Dacia literară" (nr. 3, mai-iunie) este publicată nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, împreună cu C. Negruzzi si M. Kogălniceanu, director al teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul din Hârlău, care se joacă la 18 noiembrie.
	1841 Pe scena teatrului iesean se joacă piesa lui Vasile Alecsandri Modista si cinovnicul.
	1842 V. Alecsandri călătoreste prin muntii Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri scrie primele sale poezii românesti - Doinele.
	1843-1844 Vasile Alecsandri întreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegând folclor. Din această perioadă datează nuvela O primblare la munti.
	1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primită de public cu deosebită căldură. împreună cu Mihail Kogălniceanu si Ion Ghica, scriitorul se află în fruntea revistei "Propăsirea". Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cură la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Dă la iveală "fiziologia" Iasii în 1844.
	1845 Face cunostintă cu Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni la mosia Mânjina a lui Costache Negri. Tot acum vizitează Bucurestii. Este epoca în care creste afectiunea sa pentru Elena Negri, careia îi dedică o seamă de poeme.
	1846-1847 Vasile Alecsandri o însoteste pe Elena Negri în străinătate, pentru îngrijirea sănătătii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia îi prilejuiesc impresii profunde. Insă boala Elenei se agravează, iubita poetului stingându-se pe vapor la întoarcere în Patrie. în vară se află la odihnă la Balta Albă. Impresiile din această localitate si-au găsit expresia în nuvela Balta Albă.
	1847 Scrie piesa Piatra din casă.
	1848 Martie începe miscarea revolutionară din capitala Moldovei. Alecsandri scrie Desteptarea României si redactează împreună cu alti patrioti petitia cuprinzând revendicările ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. După înăbusirea miscarii se refugiază în munti, apoi trece la Brasov. Evocarea acestor întâmplări o face în fragmentul de proză Un episod din anul 1848.
	1849 Vasile Alecsandri redactează studiul Românii si poezia lor, sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat în revista "Bucovina".
	1850 Aprilie 9 Are loc reprezentatia piesei Chirita în Iasi sau Două fete s-o neneacă.
	1851 La întoarcerea din Paris si Londra, cu vaporul pe Dunăre, vasul e pe punctul de a se scufunda. întâmplarea e povestită în episodul înecarea vaporului Seceni pe Dunăre, destinat să apară în primul număr al proiectatei reviste "România literară". Episodul este mai târziu încadrat în naratiunea dramatizată Un salon din Iasi. August 5 Se reprezintă cu mare succes Chirita în Iasi.
	1852 Aprilie Apare la Iasi prima fasciculă din colectia de opere folclorice: Poezii poporale. Balade (cântece bătrânesti) adunate si îndreptate de V. Alecsandri. Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul său, Repertoriu dramatic. Se reprezintă piesa Chirita în provincie.
	1853 La Paris, unde se găsea încă din toamna precedenta, Vasile Alecsandri publică primul volum de poezii originale, Doine si lăcrimioare, dispuse în trei cicluri: Doine, Lăcrimioare, Suvenire. La Iasi îi apare cea de-a doua fasciculă a Poeziilor poporale. Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie în sudul Frantei, în Spania si în nordul Africii. Relatarea partială a acestei călătorii se cuprinde în "ziarul de călătorie" Călătorie în Africa. Scriitorul intercalează în cursul relatarii diverse episoade narative, ca Cel întâi pas în lume (publicat initial în 1841 în "Albina românească" sub titlul Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, în 1843.
	1854 Moare tatal scriitorului. Preluându-si mostenirea, Alecsandri eliberează tiganii robi de pe mosiile sale.
	1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "România literară", în care se publică poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din Călătorie în Africa si nuvela Balta Albă.
	1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic al Principatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedică integral cauzei luptei pentru Unire. în "Steaua Dunării", ziar condus de Mihail Kogălniceanu, apare la 9 iunie Hora Unirii.
	1857 Vede lumina tiparului culegerea de proză Salba literară, continând povestiri, impresii de călătorie si câteva scrieri dramatice. In ziarul "Concordia" din Bucuresti apare poezia Moldova în 1857.
	1859 După alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleacă într-o lungă misiune diplomatică la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine recunoas-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris îi vizitează pe Lamartine si pe Merimee si caută să câstige bunăvointa ambasadorului Rusiei, contele Kisseleff, fostul guvernator al Principatelor între 1829 si 1834.
	1860 Abandonează activitatea politică si se retrage la Mircesti, în mijlocul familiei, unde se dedică scrisului, compunând piese de teatru, printre care Rusaliile si câteva cântecele comice.
	1861 Îndeplineste o nouă misiune diplomatică, încredintată de Cuza. în vederea recunoasterii Unirii de către puterile europene, Alecsandri vizitează Parisul, Torino, Milano, iar un timp girează afacerile agentiei diplomatice de la Paris, în locul fratelui său. Reîntors la Mircesti, scrie piese si cântecele comice.
	1863 La Iasi apare editia a doua a volumului Doine si lăcrimioare cu ciclul Mărgăritărele. Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinzând ultimele piese ale scriitorului.
	1866 Apare într-un volum întreaga colectie a Poeziilor poporale. E numit membru al Societatii literare române pentru cultura limbii, care în 1879 avea să devină Academia Română.
	1868 Publică, în "Convorbiri literare", primele pasteluri: Sfârsit de toamnă, Iarna, Gerul etc.
	1871 Îsi dă demisia din Societatea literară română, după ce aceasta hotărâse să adopte principiul etimologic în scriere si să publice dictionarul lui Laurian si Massim.
	1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai întâi în "Convorbiri", apoi ca prefată la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie Dumbrava Rosie, pe care o citeste la o sedintă a "Junimii".
	1874 Apare piesa Boieri si ciocoi, fiind reprezentată pe scena teatrului iesean.
	1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o prefată a autorului. Ele cuprind creatia dramatică. În acelasi an apar următoarele trei volume, cuprinzând creatia poetică.
	1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.
	1877 Mai 9 Proclamarea independentei tării în parlament. La aflarea vestii Alecsandri scrie poezia Balcanul si Carpatul, cu care inaugurează ciclul Ostasii nostri.
	1878 Apare volumul Ostasii nostri.
	1878-1879 Se dedică lucrului la drama istorică Despot-Vodă. în mai 1879 citeste piesa la o sedintă a "Junimii" bucurestene. Are loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Este invitat să-si reia locul la Academie si să participe la lucrările anuale, fiind ales în comisia pentru modificarea ortografiei.
	1880 Apare cel de al nouălea volum din seria Operelor complete, cuprinzând Legende nouă si Ostasii nostri. Apare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori către Ion Ghica. Scrie feeria Sânziana si Pepelea. În "Albumul macedoromân" al lui V. A. Urechiă apare "istorioara de început de amor" Margărita, scrisă cu zece ani mai înainte, dar relatând un episod de tinerete, localizat în timp prin 1850-1852.
	1881 I se decernează Marele premiu "Năsturel-Herascu" al Academiei Române pentru drama Despot-Vodă si poeziile din ultimul volum de Opere complete.
	1883 Într-o sedintă a "Junimii" si la Academie Alecsandri citeste noua sa piesă Fântâna Blanduziei.
	1884 Fântâna Blanduziei este reprezentată, cu mare succes, la Teatrul National. Scrie piesa Ovidiu.
	1885 Este numit ministru plenipotentiar al României la Paris, post pe care îl detine până la moarte.
	1886 Realizează o nouă versiune a piesei Ovidiu.
	1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea să-l răpună.
	1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din viată la Mircesti. Este înmormântat la 26 august în grădina casei, daruită în 1914 Academiei, de către sotia poetului. Deasupra mormântului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei, în 1928. Întreg ansamblul a devenit muzeu memorial.